Otrava ta cea dulce
Pe chip îți pictează timpul frumusețe
Timpul,oh,pictor cu pensule măiestre
Pictată-n alb și negru mă orbești,dar iert
lumina ta…întuneric în care mă pierd
Și chipul tău nu are nevoie de nuanțe
Palidul tău se naște calm
în privirile mele adresate-n circumstanțe
sufletului tău rece,dar atât de cald
Unde de viață pe lacul meu cel tainic
Ascuns în adâncul sufletului meu
Pietre arunci,mă tulburi amarnic
Cu zâmbetul tău și gândul tău cel greu
Zâmbetul tău rece mă- ncălzea
Cometa mea de gheața devine luce astru
În semnul tău de trei noroc presimt adesea
Norocul meu cel nou,destinul meu cel aspru
Semnul tău de trei pe gâtul tău cel alb aduce
A mușcătura unei vipere din epopei
Care și-a lăsat în tine otrava ei atât de dulce
Îți cer otrava ta să mă ucizi dar știu că n-ai să vrei
Te numesc vers 