-Nu o mai vad-
Ooh, tu univers singuratic
Ce-ți stingi dintre stele încet
Mă faci să devin un lunatic
Înainte să pot să percep
O stea printre valuri de negru
Dar negrul nu este doar gol
E spirit puternic, integru
Acoperă steaua domol
Ea luminează și negrul
L-aprinde…hârtie in foc
Îl arde tot pe de-a întregul
Urâtul devine frumos
Cenușele negrului zboară
Plutesc pe-a luminii alei
Aș spune: visez prima oară!!
Dar doar privesc ochii ei
Simt sinele ca doua persoane
Una e goală, e unde stau eu
Alta e rege cu două coroane
Parte din mine cu tine rămâne mereu
Din vis mă trezesc printre stele
Născute-n privirile tale
Ajunse-n pupilele mele
O ploaie de rouă, cristale
Și zâmbetul tău mă atrage
Deschide-mi-aș ochii încet
A ta voce sa mă roage:
Nu sunt aici lângă tine,
Nu mai visa un regret!!
Te numesc vers 